Dintotdeauna preoţii care au slujit la Ilovăţ au fost slujitorii şi la biserica din satul Racova. Numele de „Racova” vine de la un husar ungur, dezertor, care s-a numit la început Racovski, apoi şi-a luat numele Racoviceanu, urmaşii săi numindu-se Racoveanu.
Racovski a venit pe aceste locuri în fruntea unei potere, să prindă pe haiducul Lagu ce avea ca preferinţă drumul pe culmea ce-i poartă azi numele.
Ajungând în locul în care azi e situat satul Racova a hotărât să rămână aici şi să-şi întemeieze o familie. A luat legătura cu locuitorii satului Topolovăţ (azi sat dispărut), pe care i-a convins să-şi construiască locuinţe în apropierea izvoarelor. Aceştia şi-au transportat pe o sanie mare şi bisericuţa de lemn cu ajutorul a 25 de perechi de boi aşezând-o pe dealul ce poartă azi numele de Racoviţa. Bisericuţa datează din jurul anului 1820, iar în anul 1872 (după inscripţia veche) trece prin lucrări ample de reparare şi înfrumuseţare. În 1920, preotul Titu Teodorescu o reînfrumuseţează cu pictură nouă care se păstrează şi astăzi.