Istoric Biserica Sfântul Ioan Botezătorul “Grecescu”

Asezamânt religios situat în partea de sud-vest a municipiului , cunoscut si sub denumirea de Biserica „Grecescu” , lânga spitalul omonim, ambele av\nd aceia;I ctitori, Ioan Stoian Grecescu si sotia sa, Ioana .

I.St. Grecescu intentionase sa construiasca biserica în centrul orasului, în Piata Radu Negru , cu destinatia de biserica numita “ Episcopia Severinului”. În acest sens Grecescu a depus, la 17 martie 1863,la Primaria Severincererea de atribuire a locului de constructie careia, dupa rezolutii favorabile depuse la primarul Costache Cârjeu si de consiliul communal ( magistratul orasului) , communicate petentului în iunie acelasi an, înfaptuirea promisiunilor municipalitatii a fost amânata pâna în feb. 1866. Atitudinea autoritatilor l-a mahnit pe I.St. Grecescu si l-a determinat sa-si schimbe intentiile , materialele strânse si caramida fabricate initial pentru biserica, fiind folosite tot în binele comunitatii severinene si anume pentru constructia Spitalului Grecescu. Începerea lucrarilor la spital n-a dus, totusi, la abandonarea proiectului bisericii , pentru ridicarea acesteia Grecescu cerând sa-I fie atribuite doua platuri în imediata vecinatate a spitalului. Întâmpinat si de aceasta data cu ineleganta de catre autoritati ,Grecescu a fost ajutat sa-si împlineasca visul de protestul energic al orasenilor fata de pozitia duplicitara a municipalitatii si, mai cu seama , de sprijinul dat de însusi principele Carol I, aflat, din fericire, în vara anului 1867, în vizitala Tr. Severin împreuna cu dr. Carol Davila. Cu acest prilej, domnitorul l-a cunoscut personal pe I.St. Grecescu , si prin mijlocirea lui Carol Davila, a aranjat ca în scurt timp ctitorul sa dispuna de planurile bisericii, întocmitela Bucurestide inginerul architect Enderle. La 10 mai 1868 , de ziua suirii pe tronul României a lui Carol I , s-a pus piatra fundamentala a bisericii. Sub aspect architectural , planurile bisericii au urmat modelul bisericii domnesti dela Curteade Argesi , cu cele doua turle mici din fata, înscriindu-se în stilul classic al vechilor mânastiri românesti.

Constructia se caracterizeaza prin soliditate, facuta din caramida , spre deosebire de biserica-model , facuta din piatra. Începuta în primavara lui 1868, pâna în toamna lucrarile au ajuns la rotund , Carol I vizitând amanuntit edificiul în primavara lui 1869, caând la condos pâna la granita pe fratele sau Leopold de Hohenzollern, aflat în vizita în România. Când în 1875 I.St. Grecescu înceta din viata, biserica era aproape terminata. Pictura a fost executata pâna în 1872 de Gheorghe Tattarescu , pe banii ( 1000 de galbeni imperiali austrieci) dati de Gh. Poenaru si sotia sa Maria. În anul 1876 a avut loc sfintirea bisericii în prezenta P.S. Episcop D.D. Calinic al Râmnicului Noului Severin. Dupa introducerea în circuitul ecleziastic , constructia s-a comportat admirabil, prin asezarea cu fatala Dunare, fiind unul dintre monumentele bisericesti cele mai interesante ale zonei.

Pictura i-a fost spalata si restaurata în 1898 de catre pictorul professor Al. Rasmerita , în 1908 de Teodor Zarma si la sfârsitul perioadei interbelice de catre pictorul D. Norocea. În 1920 a fost refacut cu tabla de arama, fiind ridicat în 1917 de armata germana de ocupatie. Din 1884 , prin încheierea consiliului communal Tr. Severin , biserica a devenit catedrala ortodpxa a orasului de resedinta a judetului. În 1938 parohia bisericii numara 834 de familii din partea de sud-vest a Severinului. Dupa sfintire , o buna perioada de timp biserica s-a întretinut din veniturile testate de ctitor si administrate de urmasii lui testamentary Ion Gamanescu si I. Totoroata. Dupa ce din diferite pricini aceste venituri au secat, asezamântul a intrat în sarcina comunitatii . De-a lungul timpului , printer preotii care au oficiat aici s-au numarat Stefan Ppiu Calaraseanu , D. Sachelarie , Filip Giurescu, Gh Ionescu, Barbu Popescu , D. Golici, B. Catuneanu, I.Raiculescu, P. Munteanu St. Pârligras s.a.