Sfântul asezamânt dateaza din anul 1699, an în care, la în­demnul Sfântului Domnitor Cons­tantin Brâncoveanu, s-a pus piatra de temelie a acestei bi­serici. Lucrarile de cons­tru­c­tie au durat aproximativ patru ani, iar manastirea si-a început ac­tivitatea înca din 1703. La cti­toria Sfântului domnitor Cons­tantin Brâncoveanu s-au ala­turat si Banul Cornea Brai­lo­iu si Milco Baiesul de la poa­le­le Cornetului, asa cum reiese din pisanie: „Cu vrerea Tatalui si cu îndemnarea Fiului si cu sa­vârsirea Sfântului Duh au fa­cut aceasta sf(ân)ta biserica dum­nealui jupânul Cornea Bra­i­loiul Ban, dimpreuna cu dum­nealui jupânul Milco Ba­ia­sul, nepot de frate, Pozanu Ca­pi­tanul, cu toata cheltuiala dum­nealor si fiind igumen Kir Va­sile Arhimandrit, în zilele prea luminatului crestin domn Io Constantin Basarab vo­ie­vod. Începutu-s-au a se zidi a­ceas­ta sf(ân)ta biserica la maiu 22, leat 7202 si au savârsit cu toa­ta podoaba ei la maiu, 7, 7211 (1703). Eu mâna pac­a­toa­sa, pictorul bisericii Nea­go­e si Partenie Ieromonah de la Tis­mana”.

         La 7 mai 1713 se termina pictura la care contribuie si C. Brâncoveanu, care în martie – aprilie  da 300 taleri din visterie , pentru lucrul de la Baia de Arama.

Functie – biserica de mânastire pâna la secularizarea averilor mânastiresti.

Ctitori – sunt redati în tabloul notiv din pronos.

-  Jupan ( Cornea Brailoiu) , Cornea Velu Bonu I. , jupânita ego. Stanca , nascuta Buioceasca Cernea , tine în mâna machete bisericii.

-  Milea Batesu , batrân cu dulama rosie , auriu verde, brâu rosu- tine machete bisericii.

Din pozitia celor doi , în tablou, reiese ca ei sunt principalii ctitori.

În tablou se mai regasesc jupâneasa (sotia) Mara a lui Milco Baiesul cu Milco , Gheorghe Nicolcea – paharnic , Semenu – paharnic – fii celor doi.

-  Chir Vasile Arhimandritul.

În naos se afla portretul lui C. Brâncoveanu si sotia Maria. O particularitate a bisericii este prezenta în picture murala a portretului lui Stefan Dusan (1331-1353) , marele erou al sârbilor ca si a unor sfinti venerati în Serbia – Sf. Sava , Eftimie cel Mare , Sf. Kyrica si mama sa Sf. Julita , Sf Petka etc. , tocmai pentru ca unul din ctitori – Milica B. ,este de origine sârb.

- Pictura – Neagoe si Partenie de la Mânastirea Tismana.

La Baia de Arama unde exista pe vremuri un schit si în timpul lui Brâncoveanu (1699-1703) a fost construita în stilul specific brâncovenesc o biserica, la poalele cornetului. La putin timp dupa ce fusese construita, biserica a devenit mânastire si a fost închinata în muntele Athos, mânastirii Hilandar.

Biserica cu hramul ,,Sfintii Voievozi” a vechii manastirii din Baia de Arama, care este functionala si astazi, este din punct de vedere arhitectural specifica stilului brâncovenesc, fiind împrejmuita cu zid, asa cum se cuvine unui asezamânt monahal.

Asa cum reiese din lucrarea „Mehedinti – vatra de istorie si spiritualitate ortodoxa”, de Pr. Asist Univ. Sergiu Grigore Pop, odata cu trecerea vremii, chi­liile de zid care ocupau par­tea dinspre deal a incintei ma­nas­tiresti s-au darâmat. Sta­re­tia, devenita casa parohiala, a dai­nuit pâna la jumatatea se­co­lu­lui al XX-lea. Se mai pas­trea­za si azi urme din zidul în­con­ju­rator al manastirii, zid facut din bolovani grosi si mortar, si ridicat, probabil, la sfârsitul se­colului al XVIII-lea. Biserica dai­nuie si astazi, slujind ne­vo­i­lor spirituale ale locuitorilor din Baia de Arama si nu nu­mai.

Arhitectura

-  plan treflat  : zidaria este din caramida ce alterneaza cu blocuri din zgura de arama. Prezinta cele trei încaperi specifice.

Altarul  - 7 laturi la exterior

-  rotund în interior si acoperit cu o semicalota

-  lumina de o fereastra

Naosul – bolta cilindrica

-  absidele laterale sunt pentagonale în exterior si rotunde în interior

Pronaosul – dreptunghiular , bolit , luminat de o fereastra plasata pe latura sudica.

Pridvorul – dreptunghiular si amplasat pe toata latimea bisericii

-  arcadele sunt în forma de potcoava strânse în tananti de stejar

-  coloanele : de forma conica cu capitoliul dreptunghiular.Decar– pictura (fresca) dominata de osu, albastru, cenusiu .Tâmpla – stil brâncovenesc, cu motivul vitei de vie cu struguri , este singura care se mai pastreaza în judet. ( cea de la Strehaia – partial în muzeu).

În exterior :

- râu de zimti din caramida aparenta

- solul din piatra locala , este rezultatul refacerii din 1938, total inadecvata  si care în timp a dus la aparitia igrasiei în ziduri.

Actualitatea

În sedinta Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînfiintarea manastirii “Sfintii Voievozi” din orasul Baia de Arama, ca manastire de calugarite sub jurisdictia Episcopiei Severinului si Strehaiei, urmând a functiona în cadrul Protoieriei Baia de Arama.