Situata la 62 de km est de Drobeta Tumu-Severin, Manastirea Gura Motrului are hramul Cuvioasa Paraschiva. Traditia îl aseaza ca ctitor pe Sfantul Nicodim care ridica pe acest loc un schit (sec. XIV). Primul ctitor oficial a fost Harvat, mare logofat al lui Neagoe Basarab între anii 1512-1521.

Biserica actuala a fost construita în 1653, în stil moldovenesc, de Preda Brancoveanu; pictura dateaza din vremea lui Constantin Brancoveanu.

Manastirea gazduieste în prezent un muzeu cu obiecte religioase: colectii de icoane pe lemn, carte veche si obiecte de cult cu valoare istorica, multe dintre ele fiind donate de Constantin Brancoveanu.

Traditia primei ctitoriri

Conform traditiei, manastirea a fost fundata initial de Cuviosul Nicodim, la sfârsitul secolului XIV.Cuviosul Nicodim a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mica biserica si câteva chilii, si a sadit în jurul schitului vita de vie. Pâna astazi batrânii din zona vorbesc de "Via Sfântului" aflata cândva pe dealurile din sudul manastirii. Tot la sud de manastire, la aproximativ 2 km, se afla între dealuri "Izvorul Sfântului Nicodim" sau "Fântâna cu leacu" de unde credinciosii iau apa tamaduitoare de boli. Schitul originar nu a fost înca atestat arheologic.

A doua ctitorire

Un document de arhiva din 13 ianuarie 1519, pastrat de la Neagoe Basarab Voevod, surprinde prima ctitorire din material durabil a locasului "Preacuvioasei Maicii noastre Paraschivei si a manastirii care o au început Jupan Harvat marele logofat a o face si dupa putinta a o radica la locul ce se chiama Gura Motrului".La acea vreme Manastirea Gura Motrului primea, dupa cum aminteste acelasi document, mosii în Susita si Grosieri pentru întretinerea sa si hrana calugarilor. Trebuie subliniat ca Logofatul Harvat este ctitorul primului asezamânt atestat documentar ridicat la Gura Motrului.

A treia ctitorire

Cetatea manastireasca a fost refacuta din temelii în anii 1642-43 de catre domnitorul tarii Matei Basarab.[3] Participarea lui voda Matei Basarab nu este surprinsa de vreo pisanie însa este indicata de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, care arata în anii 1640 ca manastirea "fiind veche si uitata de multi ani si de tot stricata", Matei Basarab "au ridicat-o din temelie cu multa cheltuiala si stradanie si au înnoit-o cu multe sfinte vase si danii miscatoare".

Biserica manastirii a fost si ea reconstruita din temelii în anul 1653 de marele vornic Preda Brâncoveanu. La patru ani de la terminarea lucrarilor, Paul de Alep, în vizita la manastire, nota ca: "Biserica de aici, în vechea sa forma, era mica si simpla si a fost darâmata de unul din dregatorii din aceasta tara, care era mare vornic si al carui nume era Preda Brâncoveanu, ruda a raposatului Matei voievod. De la tatal sau si de la stramosii sai el avea multe mosii, manastiri, biserici si sate ... . El a zidit-o din nou, a doua oara si a facut cladire mareata si aleasa, cu trei turle. Întregul acoperis fiind facut din placi încheiate cu plumb, se spune ca avea o greutate de saisprezece mii de ocale".

A treia ctitorire

Cetatea manastireasca a fost refacuta din temelii în anii 1642-43 de catre domnitorul tarii Matei Basarab. Participarea lui voda Matei Basarab nu este surprinsa de vreo pisanie însa este indicata de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, care arata în anii 1640 ca manastirea "fiind veche si uitata de multi ani si de tot stricata", Matei Basarab "au ridicat-o din temelie cu multa cheltuiala si stradanie si au înnoit-o cu multe sfinte vase si danii miscatoare".

Biserica manastirii a fost si ea reconstruita din temelii în anul 1653 de marele vornic Preda Brâncoveanu.La patru ani de la terminarea lucrarilor, Paul de Alep, în vizita la manastire, nota ca: "Biserica de aici, în vechea sa forma, era mica si simpla si a fost darâmata de unul din dregatorii din aceasta tara, care era mare vornic si al carui nume era Preda Brâncoveanu, ruda a raposatului Matei voievod. De la tatal sau si de la stramosii sai el avea multe mosii, manastiri, biserici si sate ... . El a zidit-o din nou, a doua oara si a facut cladire mareata si aleasa, cu trei turle. Întregul acoperis fiind facut din placi încheiate cu plumb, se spune ca avea o greutate de saisprezece mii de ocale".

Interiorul a fost zugravit cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu între anii 1702-04. Acest moment precum si reconstructia bisericii au fost surprinse într-o pisanie sculptata în piatra peste intrarea în pronaosul bisericii. "Acista Sfânta si Dumnezaiasca Manastire de la Motru al caria hramul sa praznuiasce probedeba Paraschevei : den temelia ei iaste zidita de Jupân Preda Brancoveanul : Vel:vornic : la anul de la zidirea lumii : 7161 [1653]: carea de la aceea vreame pana acum au statut nezugravita: iara dupa aceia: luminatul si înaltatul Io Constantin Brancoveanul Basarab Voevod: nepotul lui de fecior: întral saptesprazeacelea an al Domniei Sale o au zugravit si o au si mai înfrumusetat, cum sa veade la leat : 7213 [1705]: savârsinduo · în buna pomenirei · si slava veacinica. Measeta [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."

Câtiva ani mai târziu, staretul manastirii a însemnat propria sa contributie la înzestrarea manastirii pe ferecatura de fier a portii de intrare pe sub turnul clopotnita al manastirii: "Aceasta poarta s-a ferecat cu toata cheltuiala Cuviosului Kir Stefan, nastornic al acestei Sfinte Manastiri iulie 15 leat 7221 [1712]".

În 1852 a fost refacuta pictura prin contributia domnitorului Barbu Stirbei si prin stradania arhimandritului manastirii Eufrosim Poteca.O pisanie în pridvor peste intrare afirma: "Aceasta reparatie a zugravelii, dupa stilul original, s-a facut cu bunavointa Înaltimei Sale Barbu D. Stirbei, Printul stapânitor a toata Tara Româneasca, slobozind cheltuiala din Casa Centrala si prin osârdia Cuviosiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Manastiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Nita Stoenescu.". Refacerea picturii a însemnat în epoca o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale cu un strat protector.